Așa mi-a fost mie dat
Să beau vinul strecurat,
Mănânc zahăr măcinat
Și iubesc argint curat,
Vâlvâie lumea de mine
Că-l iubesc și-mi merge bine.
Dragostea, cin’ vrea să știe,
Nu e vreo negustorie
Să o iau din prăvălie
Să-mi opresc, să-ți dau și ție,
Să-ncepem s-o legumim
De teamă să n-o sfârșim.
Lasă lumea să vorbească,
Numai puiul să-mi trăiască,
Să vorbească, să vorbească,
Dragostea e-n mâna noastră,
Eu cu lumea nu mă bag
Am ales ce mi-a fost drag.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre acceptarea destinului și trăirea unei iubiri asumate, ignorând judecățile celorlalți. Persoana își urmează propriul drum și își prețuiește alegerile, găsind fericirea în dragostea sa.