Strofa I:
Te-ai gândit vreodată ce-ar putea să rămână
Când nici familia nu îți mai întinde-o mână
Mă-nchid în pesimism, liniile vieții sunt strâmbe
Pentru cei ce-i am alături, nu vă transformați în tarfe
Ani de zile-am străbătut milioane de probleme
Nici acuma n-am ajuns să fiu cu lamele pe vene
Și dacă mă copleșesc vreodată necurate gânduri
Iau o foaie, iau un pix, și urmează mii de rânduri
Locu-n care psihicu’ se prăbușește ca din zbor
Mă rog mereu la Dumnezeu să nu cad în mâna lor
Și să trec neînfricat peste orice fel de-obstacol
Dar sfârșitu’ a-nceput, deci îmi trebui’ un miracol
Unii vor să mă-ngroape, le arăt, mă voi menține
Proștilor, vă f*t în gură, nu depind decât de mine
Fiecare lucru mare pe care l-am construit
Vă va face să-nțelegeți că rămân de neoprit.
Refren (X2):
Ochii mari să vezi că prostia e-n toi
Singurii ce vă respectă încă sunt ăia ca voi
Treaba ar fi fost la fel în orice tip de conjunctură
Diferențele sunt clare, n-avem nicio legătură.
Strofa II:
Am avut întotdeauna grijă zilei ce urmează
M-a făcut de când mă știu să stau să mă întreb cu groază
Ce se vor face ăia care n-au nici ce-au avut
Prezentu’ e pur și simplu rezultatu’ din trecut
E pur și simplu acel loc unde-și exprimă eleganța
Fiecare gând pervers care a ucis speranța
Și-a-ngropat-o fără milă-n cel mai colorat sicriu
Ceea ce semeni acum, vei culege mai târziu
Călcăm într-un labirint care e plin de coridoare
Și-nvățăm că-n multe cazuri banii n-au nicio valoare
Culoare ademenitoare, declanșează dușmănii
Minte cu nerușinare cine-a zis că-s doar hârtii
Chiar nu vezi că-nnebunim dacă îi vedem la alții
Tot ce s-a legat de ei au fost tarfe și tentații
Și te legi și tu-ncet, apelezi și la violență
Ca să-i ai cu miile, facem încă-o diferență.
Refren (X2):
Strofa III:
Știu că le-am găsit pe toate și nu am omis niciuna
Tot ce este în esență a rămas numai minciună
Lângă vorbele de rău care curg fără oprire
Și se varsă peste noi, ne îneacă-n neștire
Am ales această cale, mă mențin pe acest drum
Și n-am deraiat pe altu’, n-o voi face nici acum
Am luat, am și dat, am ratat, am observat
Am încercat, am învățat și-am și înaintat
Pasind tot mai indecis către ceea ce va fi
Las ce-i mai frumos în spate, simt că nu mă pot opri
Am văzut destul de des milioane de imagini
Fiecare având scopu’ să mă facă să mă clatin
Hai să punem mereu baza în aspectele de bază
Și să n-așteptăm s-apară-n ceru’ negru nici-o rază
Fiindcă sutele de mii de lei și de diferențe
Ne vor face să-nvățăm să n-acceptăm influențe.
Refren (X2):
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre lupta cu greutățile vieții, importanța de a rămâne fidel propriilor principii și de a nu te lăsa influențat de factori externi, cum ar fi banii. Artistul reflectă asupra realității crude și a necesității de a persevera în ciuda obstacolelor.