Am auzit o minciună.
I. Am auzit o minciună |
Că iubirea-i soră bună |
bis
Cu durerea şi oftatu’ |
Cu mânia şi păcatu’ |
bis.
II. Cine n-are niciun dor |
Trăieşte mai binişor |
bis
N-are grijă nici păcat |
Nu trăieşte cu oftat |
bis.
III. Dor pribeag de pe câmpie |
Nu căta să vii la mine |
bis
Vreau să uit de-a ta mânie |
Să-mi fie bine şi mie |
Lasă-mă să stau în pace |
Că ţie nu am ce-ţi face |
bis
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o respingere a ideii că iubirea este inevitabil legată de durere și suferință. Naratorul aspiră la o viață liniștită, fără dor și mânia asociate cu experiențele negative.