Vară, vară, primăvara,
Vară, vară, primăvara,
Vară, vară, primăvara.
Toate plugurile ară,
Toate plugurile ară.
Numai plugul bădelui,
Numai plugul bădelui,
Numai plugul bădelui
Șade-n vârful dealului,
Șade-n vârful dealului.
Nici nu suie, nici coboară
Nici nu suie, nici coboară
Nici nu suie, nici coboară
Bate boii de-i omoară
Bate boii de-i omoară
Mai bădiță, bădiule
Mai bădiță, bădiule
Mai bădiță, bădiule
Nu mai bate vitele
Nu mai bate vitele
Că ele nu-s vinovate
Că ele nu-s vinovate
Că ele nu-s vinovate
Și n-ai pentru ce le bate
Și n-ai pentru ce le bate.
Refren:
Vin feciori din sat, vin de la arat
Cu flori mândre-n pălărie
Chiuind de bucurie
Vin feciori din sat, vin de la arat
Cu flori mândre-n pălărie
Chiuind de bucurie
Feciorii din sat la noi
Ară unul pentru doi
Și-s frumoși și sprâncenați
Și de fete lăudați
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera satului primăvara, cu accent pe munca câmpului și bucuria tinerilor. Un bădiță își bate boii, dar este îndemnat să se oprească, iar feciorii se întorc de la arat, aducând veselie și fiind admirați de fete.