De pe dealuri, de pe văi,
I-auzi chiot de flăcăi;
Ăştia-s moldovenii mei!
De pe toate văile,
I-auzi, cântă fetele;
Astea-s moldovencele!
Moldovencele-s aşa:
Şi la lucru ştiu lucra,
Şi la horă ştiu juca!
Când încep a dârlâi,
Dârlâi şi chiui,
Vrei.. şi nu le poţi opri!
Strigătură: Aşa-s moldovencele,
Tare iuţi li-s gurele!.
SIMONA
Toarce furcă şi tu fus,
Eu de-amu la joc m-am dus
, Că la voi, doar, slugă nu-s!
Toarce furcă singurea,
Eu cu fetele-oi juca
Şi-un scripcar mi-oi căuta!
După scripcă m-oi lua
Şi-amândouă ‘om cânta:
Ea cu mine, eu cu ea!
Zi-i, scripcare, că-ţi plătesc,
Zi-i un joc moldovenesc,
Că amuş te dovedesc!
Strigătură: Moldovencei gura-i merge,
Şi pe scripcă o întrece!.
LORENA Cu bădiţa cel frumos
Joc bătuta mai vârtos,
Că-i voinic şi şotios!
Dacă vine unu’ hâââd,
Uite-aşa, pe loc mă-nvârt
Şi-nspre alta îi fac vânt!
Da’ de-mi zice trompeta,
Şi cu hâd parc-aş juca,
Că doar, zău, nu m-a muşca!
Când aud trompetele,
Prind şi eu a dârlâi,
Gura mea nu-o poţi opri!
Strigătură: Aşa-s moldovencele,
Întrec şi trompetele!.
IUSTINA Fie vremea bună, rea,
Când aud la joc toba,
Locului nu mai pot sta!
Şi mă frăsui şi frământ,
Şi atâta am în gând:
Catrincioara-n jioc s-o zvânt!
Jocu’ fără toboşar
Îi ca gardu’ fără pari
Şi cuptioru’ fără jar!
Da’ şi eu de-oi apuca
Să vă zâc cu gura mea,
Toba-n urmă oi lasa!
Strigătură: Aşa-s moldovencele
Zău, întrec şi tobele!.
TOATE
Moldoveanca îi aşa
Ca în grindă candela,
Când îi arde flacăra:
Când te întâlneşti cu ea,
Te închini pân’la podea,
Altfel, vai de chelea ta!
Moldoveancă cine-a lua,
Tre’ să ştie-a se purta,
Să stea drepţi pe lângă ea!
Da’ oricât ar meliţa,
Oameni buni, să ştiţi aşa:
Li-i mai dulce dragostea!
Strigătură de final:
Aşa-s moldovencele,
Ştiu iubi şi dârlâi!
Sensul versurilor
Piesa celebrează femeile din Moldova, evidențiind priceperea lor atât la muncă, cât și la petrecere. Versurile subliniază spiritul lor independent și dragostea pentru tradițiile locale, în special dansul și muzica.