Faptu’ Rap – De Ce…

Strofa 1
La o mulțime de întrebări, răspunsuri căutăm
Îngropăm intrusul, impulsul mistocăm
Pulsul de…? Ce ne aparține
Părțile mult prea puține
Dar nimeni nu ți le dă ție
De ce nu vedem și noi ceea ce ar trebui
Să fie văzut de toată lumea, nu doar de securiștii ăștia
Care taie carne vie, te mănâncă pe felie
Și nu le pasă cât de grasă e sărăcia ta lucie
Nu le pasă chiar de nimeni, continuă să dai în tine
Tu continui să te întrebi de ce să…? Continuă
Nu te aștepta să-ți pice din cer ceva
Cere și ți se va da
Preia controlul, ia inițiativa
Nu te lăsa condus, nu te lăsa sedus de predici
Mergi cu fruntea sus mai departe că n-o să te împiedici
Sunt atenți la ce zici, la ce faci, la ce furi
Dar nu le pasă cât de tragic și câte înduri.

Refren 2x:
Când vezi că toate șansele de rău vin spre tine
Când faci orice să nu fii tras, ego-ul să mergi spre bine
Întinde-te spre prieteni dacă n-ai unde să tragi
Închină-te la frați adevărați și n-o să cazi.

Strofa 2:
Suntem supușii cerului
Suntem expuși răului
Controlați ca niște păpuși
Ni se închid în față uși
Cei sus puși sunt dispuși să ne lege ștreangul de gât
În gând te rogi degeaba, nu te aude nimeni, nu e prea târziu
Să mai poți scăpa, au pus ăștia mâna pe tine
Adio viață, pa, ești cuprins de…? Ce te răsfață
Ce te învață să iubești durerea
Să urăști plăcerea de a mai zâmbi
Sunt peste tot proteste
Cu pretexte controlate
Vieții nu-i poți fura actele
De ce trebuie să-mi tot păzesc spatele de faptele altora
De ce în jurul meu totul e pe capete
Și nu mai pot visa și nu mai pot spera la ceva mai bun,
Afara e noroi, mă cheamă ăștia la război,
Nu vreau să mă răzbun, nu e momentul oportun
Dar am obosit să tot alerg într-o curte plină
De garduri și de spini ce mă tot înțeapă,
Atunci mă las ușor în jos
Cu 2 degete în sus, fiind răpus.

Refren 2x:
Când vezi că toate șansele de rău vin spre tine
Când faci orice să nu fii tras, ego-ul să mergi spre bine
Întinde-te spre prieteni dacă n-ai unde să tragi
Închină-te la frați adevărați și n-o să cazi.

Strofa 3:
De ce trăiesc într-o lume mare
Înconjurat de oameni lipsiți de valoare, lipsiți de alinare
Care fac orice pentru o următoare suflare
Trăiesc căci trebuie,
Zâmbesc căci mai bine nu e,
Deși goi pe dinafară și plini de disperare
Speranța, frate, nu-i muritoare
În această viață trecătoare
Oare am să pot vreodată
Să fiu omul de altădată
Nu, sunt pierdut printre rânduri
Scriu, sunt afundat în mii de gânduri
De ce îndur și nu-i scuturi
Scuturi am multe și nu pot ca să mă-nfrunte
În frunte țintesc și nu mă feresc
Firesc e replica să aștept, la minte sunt deștept, atent sunt
Să-i înving îmi doresc mult, mult
Nu vreau să stau rime, vreau să dau mau
Luat cu asalt fără să mă bat, mă bat cu toți
Nu încerca să mă scoți, socoti dacă nu poți
Și ai să mă înțelegi
Fiind tras la sorți ai să alergi
Încercând să legi, ajungi în brațele morții
Ultima suflare ți-o sudești
Și mărturisești: asta a fost voia sorții..

Refren 2x:
Când vezi că toate șansele de rău vin spre tine
Când faci orice să nu fii tras, ego-ul să mergi spre bine
Întinde-te spre prieteni dacă n-ai unde să tragi
Închină-te la frați adevărați și n-o să cazi.

Sensul versurilor

Piesa exprimă frustrarea față de o societate coruptă și greutățile vieții. În ciuda obstacolelor, mesajul subliniază importanța prieteniei și a speranței ca modalități de a depăși adversitatea.

Lasă un comentariu