În lume, pleci în lume
Ia-ți haina că oamenii-s reci
Nu plânge, te rog nu plânge
Și-atunci când ți-e greu să mă ierți.
Binecuvântat de sus cu cel mai de preț dar
Într-o noapte de mai, 3 kg pe cântar
Un înger mă ținea la piept zicând „pruncule nu plânge”
De azi ești condamnat la viață, o să cari o cruce!
Ai să crești și ai să simți tristețe, bucurii
Diferențele de clasă să le vezi din școală la copii
Ai să simți și nedreptatea și ura și lașitatea
Când alții cumpără cu banii, ce ai fi cumpărat cu cartea
O să-nghiți otravă ca să vomiți diamante
O să fii tentat să ai 2, 3 amante
O să plângi zile la rând, când stai zile la rând
Să prinzi un job ce-o c***-l ia doar ca stă bine pe fund!
Copile nu mai plânge, că mama e aici
Pân-o să ieși pe frontul vieții plin de inamici
Și iartă-mă că te trimit cu pieptul gol în fața lor
Și iartă-mi darul ce ți-l dau, de azi ești muritor.
În lume, pleci în lume
Ia-ți haina că oamenii-s reci
Nu plânge, te rog nu plânge
Și-atunci când ți-e greu să mă ierți.
Când ajungi la un nivel nu-ți mai trebuie portofel
Dar tu să nu lași viața să se vândă pentru el
Ai să plângi c-o să te doară, dragostea amară
Curvele te ard încet ca tutunul din țigară
O să vezi că lumea doarme, somnul nu ține de foame
Tu să ții ochii deschiși cu picamaru-n betoane
Pruncu mamii, lumea-i rea, tu nu fii ca ea
Fă-ți familie și crește-o cald în inima ta
O să știi ce-nseamnă boala, să vezi prețul sănătății
O să simți cum ura zace în inima societății
O să se zburlească pielea simțind răceala ploii
O să urlii către cer „mama mi-au murit eroii”
Copile nu mai plânge, că mama e aici,
Pân-o să ieși pe frontul vieții plin de inamici
Și iartă-mă că te trimit cu pieptul gol în fața lor
Și iartă-mi darul ce ți-l dau, de azi ești muritor.
În lume, pleci în lume
Ia-ți haina că oamenii-s reci
Nu plânge, te rog nu plânge
Și-atunci când ți-e greu să mă ierți.
Sânge din sânge, copile nu mai plânge
Privește noaptea către cer cum stelele le strânge
Că ai să vezi sute de nopți și încă-atâtea zile
La ce urmează să-ți mai spun, să nu mai plângi copile
Că ai să-ți faci prieteni mulți și o să-i vezi ca frați
Dar astăzi frații de trădare sunt des separați
Și-ai să cunoști multe femei pe care-o să le vrei
Da’ două din trei, de obicei sunt vipere pe lei
Anii sapă, anii-s criminali fără pedeapsă
Și-o să ajungi să stai cu ei tăcut cu părul alb la masă
Și-o să fii trecut prin toate și ce va mai durea
Va fi când copiii tăi vor uita de ziua ta
Copile nu mai plânge, că mama e aici
Pân-o să ieși pe frontul vieții plin de inamici
Și iartă-mă că te trimit cu pieptul gol în fața lor
Și iartă-mi darul ce ți-l dau, de azi ești muritor.
În lume, pleci în lume
Ia-ți haina că oamenii-s reci
Nu plânge, te rog nu plânge
Și-atunci când ți-e greu să mă ierți
Sensul versurilor
Cântecul este un mesaj al unei mame către copilul ei, avertizându-l despre greutățile vieții. Ea își cere iertare pentru că l-a adus pe lume, dar îl asigură de dragostea și sprijinul ei necondiționat.