Am spus, nu mă voi întoarce
Nu voi mai simți,
Nu o să mă mai gândesc.
Și te-am văzut și totul s-a schimbat,
Nu m-am putut opune privirii tale.
O fi de la Dumnezeu
De nu pot să te uit
O fi de la Dumnezeu
Că voi fi a ta până la sfârșit
Oare inima ta s-a trezit.
Ref: O fi de la Dumnezeu,
O fi mai bine
Nu te mai îndepărta
Nu spune adio..
Privește-mă așa
Că în această strălucire
Se poate vedea toată forța
(iubirii tale)
Iubirii tale
Între sărutările tale
Vine deja primăvara.
O fi de la Dumnezeu
De nu pot să te uit
O fi de la Dumnezeu
Că voi fi a ta până la sfârșit
Oare inima ta s-a trezit.
Ref: O fi de la Dumnezeu,
O fi mai bine
Nu te mai îndepărta
Nu spune adio..
Nu știu dacă aș putea ierta
Nu știu dacă ar trebui să mă întorc
Ca să te pierd încă o dată
Oare într-un sfârșit mă vei iubi cu adevărat.
Ref: O fi de la Dumnezeu,
O fi mai bine
Nu te mai îndepărta
Nu spune adio.. (x2)
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul copleșitor al iubirii și credința că aceasta ar putea fi predestinată. Persoana se luptă cu teama de a se întoarce la o iubire pierdută, dar simte o atracție inexplicabilă, atribuind-o destinului sau divinității.