Când privesc în urma mea, tare mândră sunt
C-am lăsat și eu ceva, pe acest pământ
Am lăsat un trandafir, care-i boboc,
Lângă el, o garofiță frumușică foc!
Băiețelul meu, raza mea de soare,
Să nu știi de greu, să crești, mama mare!
Floare din grădină, fata mea frumoasă
Și la suflet bună, să-mi fii sănătoasă!
I-am sădit în grădiniță cu mâinile mele
I-am privit, lume, cum cresc și mi-au dat putere
Multe am îndurat în viață, ca să mi-i știu bine
Zi și noapte-am colindat pe drumuri străine.
Băiețelul meu, raza mea de soare
Să nu știi de greu, să crești, mama mare!
Floare din grădină, fata mea frumoasă
Și la suflet bună, să-mi fii sănătoasă!
Doamne, să-mi dai sănătate ca să-i cresc pe ei
Să le dau, lume, de toate la copiii mei
N-am să trăiesc cât pământul, dar sunt mulțumită
V-am lăsat două comori: băiat și fetiță.
Băiețelul meu, raza mea de soare
Să nu știi de greu, să crești, mama mare!
Floare din grădină, fata mea frumoasă
Și la suflet bună, să-mi fii sănătoasă!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dragostea profundă a unei mame pentru copiii ei, pe care îi consideră comori. Ea își dorește ca ei să aibă o viață bună și lasă în urmă o moștenire de iubire și grijă.