Câte rele am tras în viață
Mă mir cum le-am făcut față
Multă lume mi-a vrut rău
Până chiar și neamul meu
M-a lăsat atunci când mi-a fost greu
De prieteni ce să zic
M-au săpat câte un pic
Să cad și să nu mă mai ridic
Așa e lumea lăsată
Prietenul bun te sapă
Și ți-ar face vânt în groapă
Pentru că i-ai făcut bine
Ar turna pământ pe tine
Să vadă că mori cu zile
Așa mi-a plăcut în viață
Să-i spun omului în față
Și urăsc până am să mor
Pe omul lingușitor
Să nu-l văd în fața ochilor
Te sărută pe obraz
Și-ți pune piedică să cazi
Asta-i lumea din ziua de azi
Așa e lumea lăsată
Prietenul bun te sapă
Și ți-ar face vânt în groapă
Pentru că i-ai făcut bine
Ar turna pământ pe tine
Să vadă că mori cu zile
Sensul versurilor
Piesa descrie dezamăgirea profundă cauzată de trădarea prietenilor apropiați. Subliniază ipocrizia și răutatea ascunsă în spatele măștilor prietenoase, evidențiind o lume în care binele făcut este adesea răsplătit cu trădare și invidie.