Culeg amintiri, nu pot să respir
Fără ca tu să respiri lângă mine
Și totu-i decor, dorințele dor, departe de tine
Culeg ce-a rămas, iar tu pas cu pas
Te îndepărtezi ușor de mine
Și totul e clar, când visele par doar o amăgire.
Refren:
O zi fără tine e o vară-n deșert
O noapte cu tine e ploaia ce o aștept
Îmi arde-n suflet nevoia de noi
Mi-e sete de tine, mi-e sete de noi.
O zi fără tine e o vară-n deșert
O noapte cu tine e ploaia ce o aștept
Îmi arde-n suflet nevoia de noi
Mi-e sete de tine, mi-e sete de noi.
Culeg amintiri, nu pot să respir
Fără ca tu să respiri lângă mine
Și totu-i decor, dorințele dor, departe de tine
Culeg ce-a rămas, iar tu pas cu pas
Te îndepărtezi ușor de mine
Și totul e clar, când visele par doar o amăgire.
Refren:
O zi fără tine e o vară-n deșert
O noapte cu tine e ploaia ce o aștept
Îmi arde-n suflet nevoia de noi
Mi-e sete de tine, mi-e sete de noi.
Și am nevoie, nevoie de noi
Și iar mi-e sete, mi-e sete de noi
Și am nevoie, nevoie de noi
Și iar mi-e sete, mi-e sete de noi
Și am nevoie, nevoie de noi
Și iar mi-e sete, mi-e sete de noi
Și am nevoie, nevoie de noi
Și iar mi-e sete, mi-e sete de noi
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și nevoia acută de o persoană dragă. Absența acesteia este comparată cu un deșert, iar prezența ei cu o ploaie mult așteptată. Cântărețul rememorează trecutul și simte cum relația se destramă, accentuând dependența emoțională.