Am să spun a fost odată
Am să spun a fost cândva
O poveste-adevărată
Cu copilăria mea
Am să vreau să mă întorc
Să o iau de la-nceput
Să-ntorc timpul înapoi
Să găsesc tot ce-am pierdut
Să fiu iarăși un copil
Cu ochii mari și curioși
Să cuprind în ei tot cerul
Cu nori albi și pufoși
Să fiu plin de fericire
Să zâmbesc și-apoi să plâng
Să alerg din nou la mama
Să m-alinte cu-un sărut
REF: Vino iar, copilărie | BIS
Te cheamă inima-mi pustie
Vino iar copilărie | BIS
Deseori trec prin probleme
Mă împiedic, nu mai pot
Îmi e greu să trec prin viață
Vreau să las în urmă tot
Păstrez vie amintirea
Vremilor care-au trecut
Când mă jucam de-a marinarul
Și strigam: „Toate pânzele sus!”
Mi-e-așa de dor de vremea
Când simțeam că știu să zbor
Când cuprindeam tot infinitul
În sufletul meu curat
Vreau din nou să simt iubirea
Așa cum o simțeam demult
S-o-mbrățișez pe mama
Când îmi spunea să o ascult
REFREN:..
Copilărie..
Copilărie..
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund pentru copilărie, o perioadă lipsită de griji și plină de inocență. Naratorul își amintește cu drag de momentele petrecute alături de mama sa și de jocurile copilărești, tânjind să se întoarcă la acea stare de puritate și fericire.