Știu că dragostea nu moare
Știu că n-ai să mă poți uita
Și când sufletu-te doare
Am să vin dacă mă vei chema.
Au fost necazuri, au fost bucurii
căci după noapte vine zi
și nu e ploaie fără vânt
și nu e zi fără să plâng
Am tot sperat ca într-o zi
Să vezi cât te iubesc de mult
Iar când eu nu-oi mai fi
Tu să mă porți mereu în gând…
Știu că dragostea nu moare uuuu
Știu că n-ai să mă poți uita
Și când sufletu-te doare
Am să vin dacă mă vei chema.
Nu mai cred în vorbe,
Nici în ochii care plâng,
Degeaba am pus iubirea,
Acuma tot singur sunt,
Am dăruit prea multe
Și n-am primit nimic,
Decât durere în suflet,
Pentru că te-am iubit,
Am învățat să iert,
Am învățat să îndur,
Am aflat ce e iubirea,
Și din suflet îți spun,
Că nu regret nimic,
Din tot ce am făcut,
Aș vrea să am puterea,
Să o iau de la început.
Au fost necazuri, au fost bucurii
Căci după noapte vine zi
Și nu e ploaie fără vânt
Și nu e zi fără să plâng
Am tot sperat ca într-o zi
Să vezi cât te iubesc de mult
Și când eu nu-oi mai fi
Tu să mă porți mereu în gând…
Și inima ce plânge de durere
Și sufletu ce cântă amortit
E inima fără mângâiere
E sufletu de dor mărginit.
Știu că dragostea nu moare
Știu că n-ai să mă poți uita
Și când sufletu-te doare
Am să vin dacă mă vei chema
Dacă mă vei chema.
Știu că dragostea nu moare
Știu că n-ai să mă poți uita
Și când sufletu-te doare
Am să vin dacă mă vei chema
Dacă mă vei chema
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o iubire pierdută. Vorbitorul își amintește de momentele frumoase, dar și de suferința prezentă, dorindu-și să poată lua totul de la început. În ciuda durerii, există o acceptare a trecutului și o speranță vagă.
