Foaie verde baraboi,
Ne-a făcut mama pe doi
Unul miercuri și-altul joi
Și-a umplut lumea cu noi
A făcut și-o surioară
Mândră ca o căprioară
Frumoasă ca garofița
Și-a plecat de la măicuța.
A copt mama pâinișoară
Și-a luat-o-n subțioară
Și-a plecat cu ea prin lume
Laolaltă să ne-adune
Laolaltă nu ne-a strâns
Și s-a pus maica pe plâns
La o margine de drum
La umbrița de la prun.
– Decât mama vă făcea
Mai bine un pom răsădea
Și-l uda cu apă bună
De trei ori pe săptămână
Făcea poame, nu făcea
Lângă mine rămânea
Făcea poame, nu făcea
Lângă mine rămânea!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă regretul unei mame care și-a părăsit copiii și realizează că ar fi fost mai bine să rămână alături de ei. Ea își exprimă dorința ca, în loc să-i fi născut, ar fi plantat un pom care să-i ofere companie.