U, iu, iu și u, iu, iu,
Bine-i zice fluierul
Că cântă tot dârlâit
Și tare s-o pregătit,
U, iu, iu, că bine-i zice
Fluierașul din Mitoc
Sănătatea să-l mănânce
Că mă pun amu’ de joc.
Strigătură:
Foaie verde pintrinjel,
Am să joc c-un voinicel,
Pintrinjelu-i în pământ,
Voinicelu-i priceput.
Ici e groapă, ici e glod,
Iac-aici amu’ să joc
Că întruna am lucrat
Și nimica n-am jucat,
Badea cu ciubote-nalte
De când o intrat în joc
Tot mă-nvârte pe la spate
Și mă-nvârte trop și foc.
Strigătură:
Ține-o, ține-o tot așa
Și pământul l-om usca
Să rămâie numai pietre
Eu să fiu nevasta Petrei.
Uite, uite lelița
Cum o joacă bădița
Și-o joacă tot hurducat
Nu se teme de bărbat,
Bădița, mânca-l-ar boala,
Prea tare s-o învârtit
Și i-o rupt lui lelea poala
Nu mai știu cât i-o plătit.
Strigătură:
Mai încet cu lelița
Că nu-i nora mâne-ta,
E-acestuia de colea
Amuși vine și ți-o ia.
Măi, măi, măi, ce bine-ar fi
Multă lume de-ar veni,
Multă lume s-adunăm
Pe la alții să jucăm,
S-o luăm pe la Hârlău,
Tot așa din loc în loc,
Să oprim pe la Bacău
Că aceia-s iuți la joc.
Strigătură:
Haide lin și numai lin
Acolo ne dă și vin,
Încă una și ne-am dus
Iaca sare colbu-n sus,
Poa’ să iasă chiar și fum
N-oi lăsa-o moartă-n drum.
Sensul versurilor
Piesa descrie o petrecere tradițională într-un sat românesc, unde oamenii dansează și se bucură de viață. Versurile transmit un sentiment de veselie, comunitate și celebrare a tradițiilor.