În curând răsare luna
Din salcâmii de pe deal
Și un dor de-ai mei mă umple
N-am cum să-i găsesc alean.
Maica și taicuța, dragii,
Stau la lampa din ferești
Și-au golit de tot desagii
De gânduri și de povești.
– Vin’ acasă, mândra mamii,
Să mai stai cu noi puțin
Că îndată ne fug anii
Și tu tot printre străini.
– Bunii mei, chiar dacă lumii
Am plecat să-i cânt de dor,
Sufletul și-acuma plânge
După casa cu pridvor.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de dor și nostalgie față de casă și familie. Persoana care cântă este departe de cei dragi, dar sufletul său tânjește după căldura și siguranța căminului părințesc, chiar dacă a plecat să-și urmeze drumul.