Elena Gheorghe – Luna Albă

Luna albă, lună frumoasă
Luminează calea asta învârligată
Gândul meu, după s-a-nchis
Că te strâng în brațe bruma, numai tu îți închipui.
De-naltu pitu frânză Luna îngerească
Cata-n giosu, mutrește și-mi fuirsește
Frate cu corabia, anii fugii pe amari
Ma-nji dedu ti xeani, Bana mea curbani.
Luna albă, lună frumoasă
Luminează calea asta învârligată
Gândul meu, după s-a-nchis
Că te strâng în brațe bruma, numai tu îți închipui.
Minduieri amari s-alumta cu mini
Ca fara di tini nu va nji hiba ghini
I nji alepshu cali lai nishtiuta
Si fugu ti eta tuta s nji alasu a mea vruta.
Fara tini bana iasti anvirinata
Fara tini feata fara a ta njiata
Va nji ala, su caravea sh esta greau cali
Fuviroasa xeani ti mirachi li a meali

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorul profund și sentimentele nostalgice ale unui îndrăgostit. Luna este martorul tăcut al suferinței și al amintirilor, iar gândul la persoana iubită este omniprezent.

Lasă un comentariu