Yo, 2017, la mulți ani
E pentru tine, pentru mine
Și pentru toată familia, yoo.
Nu-mi dau seama dacă ieri
Sau undeva prin două mii
Îmi era frică să nu afle tata c-am făcut prostii
N-am uitat cum e să fii copil, mi-aduc aminte bara
La care se strângeau ăia de nu erau cu școala
Cu zarurile în buzunar și când se întuneca
Eram primul la barbut și ultimul care pleca
L-am jucat pe Hagi și pe Dan Petrescu, Prunea
Când pierdeam eram atent să nu devin cumva ca lumea
Din jurul meu, că-i vedeam, de mici erau pe șapcă
Te duceau de nas atât cât să poată să te întoarcă
La paisprezece ani știam cartierul ca-n palmă
Și cumpăram Țânțărica în loc de ciocolată caldă.
Viceroy la bucată, de la gară, dintre blocuri
Și făceam ca toate alea când trecea una pe tocuri
Nu știam de hopuri sau că străzile sunt sparte
Știam că dacă nu iau cinci sunt corigent la mate.
Hai cu mâinile-n sus, cerul e luminat
Milioane de artificii în aer s-au ridicat
Hai sus, mâna sus.
N-am nevoie de cadouri, am prieteni o mie
Familia Bucatti reprezintă frăție
Hai sus, mâna sus, sus..
Două mii cinci, la majorat m-am pus în cap
Credeam că-i șmecherie mare să devii bărbat
M-am sucit când am aflat că pentru bani tre’ să fii sclav
Eram gata de orice, mai puțin să fiu zugrav, instalator sau ospătar
Să nu valorez nimic, uite așa am învățat să nu ling pe unde scuip
Douăzeci de ani, luam în p*la societatea
Eram animal sălbatic, nu-mi plăcea captivitatea
Abilitatea mea era să mă-nvârt cu golanii
Doar că mi-au plăcut femeile la fel de mult ca banii
Anii treceau, eu nu-i bagam în seamă
Poezii în fiecare zi și n-aveam nicio teamă
La douăzeci și doi de ani am cunoscut o psihiatra
S-o ierte Dumnezeu, mi-a fost și mamă și tată
Jumătate de pastilă și dormeam ca un prunc
Mă trezeam, mă uitam în gol gata să mă arunc.
Hai cu mâinile-n sus, cerul e luminat
Milioane de artificii în aer s-au ridicat
Hai sus, mâna sus.
N-am nevoie de cadouri, am prieteni o mie
Familia Bucatti reprezintă frăție
Hai sus, mâna sus, sus..
Un înger pazitor pe umerii mei mă duce
Într-un apartament din București și scriu cu sânge
Cu frigu-n casă și foamea prin frigider
Am transformat sufrageria într-un cartier
Cu frații fumam la poștă gigicon
La douăzeci și șapte de ani mă pregăteam să urc pe tron
Doamne, spune-mi care-i planul cu mine că nu mai pot
Văd o mare de rechini și eu nu prea știu să înot
Stop cadru. Am întâlnit o domnișoară
Și-n momentul ăla am zis că inima mea n-o să moară niciodată
Era momentul să mă schimb
Și asta fiindcă nu voiam să mă vadă cum mă sting
La douăzeci și opt de ani, mare realizare
Mi-am pus doi dinți în gură și zâmbeam la reflectoare
I-am lăsat în mâncare la un mall și râdea
Fratele de mine doar că fratele știa
Că sunt gata să le dau indiferent de cum prezint
Când urc pe scenă știu că nu-i momentu’ să m-alint
Am făcut treizeci de ani, simt că aseară m-am născut
Hai să ridicăm paharul pentru anii ce au trecut..
Hai cu mâinile-n sus, cerul e luminat
Milioane de artificii în aer s-au ridicat
Hai sus, mâna sus.
N-am nevoie de cadouri, am prieteni o mie
Familia Bucatti reprezintă frăție
Hai sus, mâna sus, sus..
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra anilor trecuți, de la copilărie și primele experiențe, până la maturitate și realizările personale. Este un omagiu adus prietenilor, familiei și evoluției personale, cu o notă de recunoștință pentru lecțiile învățate.