Întoarce-ți fața către noi, tată
Trezeste-i pe copiii tăi căci vor sufletul înapoi
Împreună mai putem schimba ceva
Te rog nu mă lăsa.
Mă uit în jurul meu, doar oameni supărați
Strig după ajutor
Uităm că suntem frați
Unde sunt zilele în care ne iubeam
Și grijă de mâine noi nu o aveam.
Purtăm azi măștile că ne-am obișnuit
Să nu vezi când zâmbești sau că ești fericit
Privește-i, Doamne, pe copiii tăi
Dirijați ca niște oi.
Întoarce-ți fața către noi, tată
Trezeste-i pe copiii tăi
Căci vor sufletul înapoi
Împreună mai putem schimba ceva
Te rog nu mă lăsa.
Noi suntem români, lumină pură
Nu vom rezista decât împreună
Trezeste-te, omule, lasă averile
Că nu duc nicăieri niște simple plăceri.
Purtăm azi măștile că ne-am obișnuit
Să nu vezi când zâmbești sau că ești fericit
Privește-i, Doamne, pe copiii tăi
Dirijați ca niște oi
Sensul versurilor
Piesa este un strigăt către divinitate pentru ajutor și trezire spirituală. Exprimă dezamăgirea față de starea actuală a societății și nevoia de unitate și credință pentru a depăși greutățile.