Sunt Scufița Roșie,
Veselă fetiță
Și-am plecat c-un coșuleț
Pân’ la bunicuța,
La căsuța din pădure
Să-i duc bucate bune.
Mama mea m-a învățat
Din drum să nu m-abat,
Însă eu n-am ascultat} bis
Și știți ce s-a întâmplat}.
Știți bine ce-am pățit
Când lupul m-a-ntâlnit,
Cu vorbe dulci m-a-amăgit} bis
Și rău m-a pedepsit.
Deși am fost politicoasă,
El totuși m-a mâncat,
C-am fost drăguță și gustoasă,
Să strig n-am apucat.
Noroc cu bunul vânător
Ce trecea prin pădure,
El repede l-a împușcat
Și viața mi-a salvat!
Sensul versurilor
Cântecul prezintă povestea clasică a Scufiței Roșii, care, n-ascultând sfaturile mamei sale, este păcălită de lup. Finalul aduce salvarea fetei și a bunicii de către vânător.