<< Sunt frați pe lumea asta care sunt mai rău ca niște străini
Pentru ei e piesa asta.. >>.
Plâng de dor, plâng de dor și mă doare
Că mă gândesc la tine, seara, la culcare
Nu este nicio poveste din nicio carte
E o poveste dintr-o soră și un frate.
Plâng de dor, plângem amândoi
Că dramele mi le scriu pe aceste foi
E banal crezând că ai doar o față
Tată, e familia blestemată!.
Parcă ieri, a fost acea zi blestemată
Când acel băiat cu inima neînfricată
A trecut pe lângă geamul casei tale
Nu știa care dintre voi tre’ să-și ceară iertare
„Frățică nu uita că sunt mai mare”
Surioara, nu știu, dar pe mine chiar mă doare
Că suntem mai rău ca doi străini,
Că în lume paralele noi trăim
Înainte era telefoane doar de sărbători
Acum te văd doar în vis și amarul-n minte stă
Doar de bine, cu gândul la tine, deci ține-te bine
Că ești aproape, dar ești departe de mine
Ne resemnăm că așa a fost să fie
Tu poate plângi, eu îmi scriu amarul pe hârtie
Și-o să închei că n-am avut inspirație dintr-o carte
E o poveste dintr-o soră și un frate!.
Plâng de dor, plâng de dor și mă doare
Că mă gândesc la tine, seara, la culcare
Nu este nicio poveste din nicio carte
E o poveste dintr-o soră și un frate.
Plâng de dor, plângem amândoi
Că dramele mi le scriu pe aceste foi
E banal crezând că ai doar o față
Tată, e familia blestemată!.
Nu pot să-mi imaginez și nu îmi explic
De ce tocmai eu nu amintiri cu ea făcând castele de nisip
Zic.. că încă de mic, singur, am învățat să mă ridic
Ce povestesc eu aici chiar sună a dramă
Plângeam pe „La Familia” când Sișu zicea că nu are decât mama
La fel ca mine, și poate-s mulți
Dacă te regăsești bine, dacă nu nu trebuie să mă asculți
Probleme între tați și frați, probleme de familii,
Tați alcooliști, ratați și au rămas un peisaj, da da
Acele mame, care mâncând bătaie de la el trăiesc acele drame
Și starea asta mă ține în picioare, cu toate că mă doare am să merg în continuare
Știu că e greu, mama, soro, tata
Am ajuns să cred că e familia blestemată.
Plâng de dor, plâng de dor și mă doare
Că mă gândesc la tine, seara, la culcare
Nu este nicio poveste din nicio carte
E o poveste dintr-o soră și un frate.
Plâng de dor, plângem amândoi
Că dramele mi le scriu pe aceste foi
E banal crezând că ai doar o față
Tată, e familia blestemată!!!
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dezamăgirea față de relațiile familiale deteriorate, sentimentul de dor și neputința de a schimba trecutul. Vorbește despre traumele din copilărie și impactul acestora asupra prezentului.