Dred feat Fără Nume – Înger Fără Aripi

Privește-mă, mamă…
Am ajuns ca tata și nu-s de pus în ramă.
Privește-mă, frate…
Azi nu mai fac nimic, aștept să se-ntoarcă toate.
Privește-mă, tată…
Mi-ai rupt inima-n bucăți și nu-ți mai dau nicio bucată.
Privește-mă, străine…
Uite cum sunt, să nu ajungi ca mine…
Depresii și pastile.
Sunt rece c-am trăit printre reptile.
Raul e prezent, îl ascult și mă provoacă.
Îmi face mai bine în timp ce mă toacă.
Mi-am lăsat suflul în boxe.
Nu găsesc un zâmbet nici măcar în poze.
Dulce copilărie, ce gust amar aveai!
Voiam să profit de tine și tu nu-mi zâmbeai.
Când am sufletul afară, rup corzile vocale.
Mi-am trăit viața doar prin inimi goale.
Mi-am distrus ficatul de bună voie.
Trebuia să-mi zici, tată, că nu am voie.
Acum nu mai am nevoie.
Chiar dacă-mi fac rău, o fac de bună voie.
Timpul se schimbă mai des ca mine.
Uite ce fac oamenii, n-am nevoie de nimeni.
Vreau o schimbare.
Nu mai vreau să simt cum doare.
Eu vreau o schimbare.
Nu mai pot și nu mai am răbdare. x2
Vreau o schimbare x3
Nu mai pot… și nu mai am răbdare…
Vreau o schimbare x3
Fericire, e ultima scrisoare.
Iubire, pe unde mai ești?
Ce rost are iubirea, dacă nu știi să iubești?
Nu-mi mai pasă, tu ai vrut să mă schimbi.
Te-ar durea și pe tine dacă aș spune tot ce simt.
Am ce-am, liniștea de-o vreme.
Mă rup de viață și o găsesc doar în poeme.
Prietenii mei îmi sunt străini.
Unii îmi sunt scumpi, restu-s prea ieftini.
M-am prostit de tot, încă am zile în care-mi caut un scop.
Existența mea e trecătoare,
La fel ca rănile provocate de armele tale.
Am un zâmbet prea frumos,
Păcat că-l arăt doar atunci când privesc în jos.
Nu-mi intra în viață că n-ai ce să-mi iei,
Mă simt cel mai bine cu demonii mei.
Privește-mă, mamă…
Am ajuns ca tata și nu-s de pus în ramă.
Privește-mă, frate…
Azi nu mai fac nimic, aștept să se-ntoarcă toate.
Privește-mă, tată…
Mi-ai rupt inima-n bucăți și nu-ți mai dau nicio bucată.
Privește-mă, străine…
Uite cum sunt, să nu ajungi ca mine.

Sensul versurilor

Piesa exprimă sentimente profunde de depresie și deznădejde, cauzate de relații familiale dificile și o luptă internă cu sinele. Naratorul se simte pierdut și deziluzionat, căutând o schimbare, dar fiind copleșit de durere și amărăciune.

Lasă un comentariu