Dragos Miron – Gloanțe Din Inimă

Nu m-am odihnit azi noapte, mă gândeam la fratele meu
Care se bate cu gândurile care l-au dat pe spate
Și-a pus sentimentele curate pentru o fată
Dar le-a trimis greșit, cred că la alt destinatar.
Când el nu poate vorbi, vorbește prin mine
Și ține-te fetițo, că rimele mele sunt moldamine
Venite cu viteza luminii, știi că din iubire
Se transformă în gloanțe, poți să îți iei șapte veste pe tine.
Nu e bine, mă gândesc întruna că nu-i bine
Dragoș, fă-mi o piesă să-mi readuci încrederea în mine
Că fata asta mă privește cu ochi de bine
Da’ din prima clipă știu ce a vrut de fapt de la mine.
Cred că îmi vrea răul, că eu am fost atât de bun
Și m-a făcut de atâtea ori pe la spate, crezi că sunt nebun?
Nu mă privi de parcă nu înțelegi ce spun
Știi foarte bine ce ai făcut
Mi-ai transformat inima în scrum.
Nu mai are niciun rost acum să îți ceri scuze
Am plecat împreună pe drum, fato, tu ai luat-o prin frunze
Eu îmi continui drumu’, tu rămâi rătăcită
Lângă mine o să fie o altă fată fericită.
Cum te puteam face și pe tine
Dar ai ales să îmi iei fericirea și să o întorci cu venin spre mine
Eu o să te uit, ascultă bine
Nu te apropia de mine, vrăjeala ta nu mai ține.
Adună-ți toate lacrimile tale prea false
Și fă-i cumva să dispăreți din calea mea tu și toți bulangii tăi
Că sunt sătul, dă-mi sentimentele, inima mea
Și banii pe alcoolul băuți doar din cauza ta.
Nu mă gândesc la ce a fost odinioară
A fost doar suferință, o iubire virtuală
Îmi adun resturile din inima mea frântă
Mă ridic că n-am pierdut războiul, am pierdut o târfă.
Acum de ce plângi, plângi că m-ai pierdut?
Și pe mine m-a durut, plângi, acum nu te mai aud
Inima mea spartă deja s-a refăcut
Am aruncat visu’ urât cu tot cu tine din trecut.
Lovesc cu rafale de vorbe, rafale pe tobe
Rafale de tone, Raffaelo nu primești
De ce te-am cunoscut, de fapt nu te cunosc
Că m-ai mințit atât de mult, uneori mă întreb cine ești.
De ce ai apărut în viața mea
De ce nu am ocolit acea bancă
De ce nu te mai pot uita
De ce nu te-ai putut schimba
De ce nu avem familia care ne-am propus-o,
Sau altu’ ți-ai propus cu altcineva?
Da’ ce simțeai când îl priveai?
Te gândeai la mine? Răspunde sau te distrai, râdeai
Se încheie povestea asta, povestea noastră
Când te privesc în ochi să știi că acum te văd în ceață.

Sensul versurilor

Piesa exprimă durerea și dezamăgirea cauzate de o relație toxică și trădare. Artistul își exprimă regretul pentru timpul pierdut și hotărârea de a depăși experiența negativă, în timp ce își amintește de suferința provocată de persoana iubită.

Lasă un comentariu