Dragonu: Da, mama, ca să vezi ce mult înseamnă o persoană și-o familie normală. Un copil care crește necesită școală, ghete, caiete, creioane și-o coală, să scrie.
Când o să fiu mare n-o să fac rău la nimeni, n-o să trag legale, n-o să-mi fac tatuaje care mai de care, să-mi trăiesc viața numai în destrăbălare.
Da, tata, m-am trezit deodată, între rău și bine, prins de partea-ntunecată, pe străzile astea care n-au suflet vreodată, unde derbedeii îți pun pistolul în ceafă. Praaaa.
Vorbesc despre viață, despre bunătate, blândețe, speranță, despre iubire ca ura-n balanță cu faptele rele făcute din gheață.
Cedry2k: M-am născut într-o noapte de aprilie și am fost crescut de căldura oferită de familie.
Am uitat de plânsete, nu și de zâmbete, de seri de vineri, dimineți de sâmbete. Am memorat pe vecie mirosul irezistibil ce venea zilnic din bucătărie.
Cadouri de Crăciun ce însemnau insomnie, noaptea de ajun și atâta bucurie. Da, mama, m-ai învățat să conviețuiesc cu ceilalți, să învăț încet să iubesc.
M-ai hrănit, mi-ai spălat și cu har dumnezeiesc ai clădit un soldat, de-aia îți mulțumesc. Ca și ție, tata, mi-ai arătat cum să mă zbat, să răzbat ca un bărbat adevărat, far’ să mă abat de la drum, că viața e un război, nu cu ceilalți, cu noi… Domnul cu voi!
Sensul versurilor
Piesa este o rememorare nostalgică a importanței familiei și a valorilor fundamentale învățate în copilărie. Artiștii își exprimă recunoștința față de părinți pentru dragostea și sprijinul oferit, subliniind rolul esențial al familiei în formarea lor.