Aș îndrăzni să te las fără cuvinte
Dacă m-ai lăsa să-ți intru în minte
Dacă m-ai lăsa să-ți intru în minte
Și n-am cuvinte să-ți spun exact
Mă uit la tine-n timp ce tu-mi dai restart
Mă uit la tine-n timp ce tu-mi dai restart.
Dacă poate nu se poate dar toate ca toate
Stau nemișcat și tot mă dai pe spate
Ai super-forțe da’ nu te cunoști
Îți spun cine ești să te recunoști.
Ești o simfonie prea stilată pentru vremea ta
Vreau să te dezbrac, să te văd fără perdea
Da’ nu te cunoști, te descriu să te recunoști.
Vreau să te dezbrac, lasă hainele pe tine
Te dezbrac de secrete, de rușine
Nu ești ca restul dar nici ele ca tine
Vreau să te dezbrac așa cum n-a făcut-o nimeni.
Că nu e fantezie, mai degrabă univers paralel
Unde suntem doar noi doi în el
Și unde hainele înseamnă secrete
Iar noi nu purtăm din principii concrete
Ești sarea din mare, mă ții la suprafață
Ești răcoarea emanată de un cub rece de gheață
Dar nu e actorie, chiar vreau să te dezbrac
Nu vorbesc de haine, eu am altceva în cap.
Vreau să te dezbrac, lasă hainele pe tine
Te dezbrac de secrete, de rușine
Nu ești ca restul dar nici ele ca tine
Vreau să te dezbrac așa cum n-a făcut-o nimeni.
Nu e simetrie că tu ești surprinzătoare
Perfectă geometrie, în formele tale
Încredere de sine, privire pătrunzătoare
Tu ești felina care mi-a apărut în cale
Tot ce pot să zic, e scris aici s-auzi
Bine ai venit furtună, sufletul să îmi inundzi
Știu e greu să găsesc sunetele potrivite
Orice altceva apare, pare să te imite
Pasul tău, în sincron cu bulevardul
Zâmbetul ca al tău nu mai e altul
Nu trebuie să roșești, să te subestimezi
Te dezbrac, vino să te vezi.
De unde atâta rușine între noi
Vad lumina difuză pe umerii goi.
Să știi că nu vreau să-ți intru sub fustă
Eu aș prefera să-ți intru în minte
Te privesc, gândul fuge, nu sta
Și numai privirea ta îl prinde
Dar nu e actorie, chiar vreau să te dezbrac
Dar nu vorbesc de haine, eu am altceva în cap
Dar nu e actorie, chiar vreau să te dezbrac
Dar nu vorbesc de haine, eu am altceva în cap.
Vreau să te dezbrac, lasă hainele pe tine
Te dezbrac de secrete, de rușine
Nu ești ca restul dar nici ele ca tine
Vreau să te dezbrac așa cum n-a făcut-o nimeni
Sensul versurilor
Piesa explorează dorința de a cunoaște pe cineva la un nivel profund, dincolo de aparențe. Metafora dezbrăcării este folosită pentru a sugera îndepărtarea barierelor emoționale și a secretelor, invitând la o conexiune autentică și vulnerabilă.