Ieri fetiță mă numeam –
Azi și eu fetiță am;
Bate vânturi, cade brume,
Nu sunt singură pe lume.
Floare dulce micșunea,
Asta este fata mea,
Fata mea cea botezată,
Într-o lacrimă curată.
Ref: Am ajuns un om de seamă –
Sunt maicuță,
Sunt o mamă;
Am ajuns un om avut –
O fetiță am născut.
Floare fragidă de tei,
Ochii ei sunt ochii mei,
Glasul meu, ce este al vetrei,
Se aude-n glasul fetei.
Floare dulce micșunea,
Asta este fata mea,
Am o fată și mi-i bine –
Ea e prima mea iubire!.
Ref: Am ajuns un om de seamă –
Sunt maicuță,
Sunt o mamă;
Am ajuns un om avut –
O fetiță am născut.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă bucuria și împlinirea unei mame prin nașterea fiicei sale. Reflectă asupra trecerii timpului și asupra legăturii profunde dintre mamă și fiică, văzând în fiică o continuare a propriei identități și o sursă de iubire necondiționată.