Sub vraja unui dor
Pe gânduri am căzut
Și-un glas fermecător
Revine din trecut
Ca un cântec
Ce spune că-ntr-o noapte de mai
Primul sărut atunci mi-l dădeai
De-acolo de unde ești
Oare-ți mai amintești?
Cântau privighetori în noaptea
Când ne-am cunoscut
Cântau slăvind ca noi
Fiorul primului sărut
Prin parc trecea un murmur de chitară
Și-n noi cânta aceeași primăvară
Atunci pe totdeauna
Eu ți-am dat iubirea mea
Și noaptea asta niciodată
N-o voi mai uita
Îmi voi aduce-aminte
Sub al iubirii scut
Cântau privighetori în noaptea
Când ne-am cunoscut
Sensul versurilor
Piesa evocă amintirea unei nopți magice de primăvară, când doi tineri s-au îndrăgostit. Cântecul privighetorilor devine un simbol al iubirii pure și al fiorului primului sărut, o amintire prețioasă care nu va fi uitată niciodată.