Strofa 1.
Din nu știu ce motive
Am auzit că vrei să pleci
Dacă vrei să pleci, poți să o faci
Dar sper să înțelegi
Că nu o să mai fiu la fel
Dacă mă rănești
Indiferent dacă nu o faci intenționat
Tu tot greșești
Nu ai să mai vezi unul ca mine,
Sau cine știe..
Poate ai să vezi, dar nu e pentru tine.
Gândește-te mai bine
Că eu m-am gândit destul
Rezultatul dintre noi se poate transforma în scrum
Și spune cui o să îi spui?
Cui o să îi plângi pe umărul lui?
Îi zic eu că zilele care trec le enumăr
De când ai plecat
Și mai lăsat
De când nu mai simt puterea să mai fiu băiat
Nu vrei să auzi nimic,
Nu vrei să asculți ce zic.
Preferi să crezi că nu mai are rost
Dar ai să vezi că tot ce faci tu are un rost.
Refren.
Tu nu înțelegi
Că dacă-i să pleci
N-ai să mă mai vezi
Și ai să regreți x2.
Strofa 2.
Știi, că stau așa și mă gândesc
Privesc în trecut
Și nu pot să îndrăznesc să-mi amintesc
Cum nu puteam să mă dezlipesc de tine
Lângă tine vroiam să îmbătrânesc
Visam ca doi copii
Păcat că s-a schimbat
Păcat că strălucești ca un diamant falsificat
Acum faci totul să fie așa de complicat
Nu te gândi că nu las capul aplecat
Văd că te-ai schimbat
Și îmi zici că nu ai timp să ieșim
Dragostea asta nu are șanse
Nu o să reușim
Nu mai ești fata pe care o știu, pe care o plac
Totul s-a destrămat
Și nu mă chinui să refac
A fost bine la început
Nu mă gândeam că ești așa
Uită-te și tu să vezi care e situația
Acum ai luat figuri
Și ești plină de tine.
Uită-te bine, ești un fals printre rubine.
Refren.
Tu nu înțelegi
Că dacă-i să pleci
N-ai să mă mai vezi
Și ai să regreți x2.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și dezamăgirea unui bărbat față de o fostă iubită care s-a schimbat. El anticipează că ea va regreta despărțirea și își amintește de momentele bune de la începutul relației, contrastând cu falsitatea și superficialitatea ei actuală.