DMC – Poveste De Dragoste

Prima strofă:
Și poate n-ai crezut în ce era,
N-ai văzut în altă fată tot ce ai văzut la ea.
Când se lasă cu povești, de fapt se lasă cu drame,
În doi apare și al treilea, se lasă cu palme.
Băiatul ar fi făcut orice pentru ea,
Fata și-ar fi dat sufletul și inima.
Se întâlneau zi de zi în aceeași stație,
Amândoi trecuți prin diferite circumstanțe.
Mulți s-au dat la ea, dar numai unul o avea,
O prețuia, o alinta, făcea tot ce se putea.
Să o țină lângă el, trăiau momente de vis,
Dar învins de dragostea fetei care s-a stins.
Și simțea că e rece, simțea că o pierde,
Alergând cu disperare, cu alt băiat o vede.
Urla de durere, dar a continuat lupta în viață,
Unul fără celălalt.

Refren:
Doi copii care s-au uitat,
Care au plecat unul fără celălalt.
Doi copii, o singură poveste,
O poveste de dragoste care numai este x2.

Strofa a 2-a:
Timpul a trecut, fata și-a făcut de cap,
Băiatul cu cap, a luptat neîncetat.
În ciuda tuturor celor întâmplate,
El a tras pe brânci, pe burtă, pe coate.
Fără doar și poate, fata regreta,
Dar ea nu-și amintea ce a lăsat în urma sa.
Nimic nu mai era la fel, ei s-au schimbat,
Trecutul l-au lăsat în spate și au plecat.
Unul fără celălalt, fiecare pe-al său drum,
Lăsând în spate doar șoapte, praf și scrum.
Ea credea că dacă are bani, are tot,
Că n-a vrut iubire de la el, de fapt l-a luat de prost.
El știa că banii-s o necesitate,
Acum alta îl strânge în brațe noapte de noapte.
Ea cu altul, care de fapt o bate,
Poveste de dragoste, parcă ruptă din carte.

Refren:
Doi copii care s-au uitat,
Care au plecat unul fără celălalt.
Doi copii, o singură poveste,
O poveste de dragoste care numai este x2.