DMC – Confesiuni

Astea-s ultimele confesiuni în fața ta
Și tu mă privești de parcă aș fi altcineva
Că între noi nu mergea, oricât mergeam înainte
Prea puține fapte și prea multe cuvinte
Da-mi 2 clipe să mă întorc înapoi
Noi n-am pornit o relație, noi am pornit un război
Femeie, ești născută din coasta mea
Dar ai cedat ca Eva, aaa.. încă ceva
De ce morții tăi îmi spui c-am fost pe primul loc dacă
Pe locul meu stătea altă mașină parcată
Și tu te comporți de parcă aștepți ca mie să-mi treacă
Tot ce regret acum e că n-am plecat la prima ceartă
De data asta ai tupeu să spui că-ți pare rău?
Și mie îmi pare rău că mi-a plăcut tot ce-i mai rău
Vedeam în tine viitorul, vedeai în mine iubirea
Îmi promiteai doar minciuni, gata cu gălăgia.
Ne-am întâlnit cândva, dar nu mai e așa
Certurile noastre știi, au prăbușit relația
Și te-am văzut cândva, umblai prin mintea mea
Recunosc, am cedat că nu mai puteam așa
Tu m-ai văzut cândva de mână cu altcineva
Ai crezut că te-am uitat, când de fapt nu e așa
Încercam să înlocuiesc golul din piept
M-ai pierdut, deși, nu voiam să mă pierd
E full de ceață, de umbre, de chipuri
Ne certăm din nimicuri, complici tot ce e simplu
Cândva am promis că voi fi sprijinul tău
Și cel mai dur stâlp cedează când devine mai rău
Am spus că nu vreau să te văd plângând, dar iartă-mă
Și iată-mă cum stau în fața ta și cânt, tu încearcă-mă
Să mă aduci înapoi, pe drumul pe care-am fost
Încercarea moarte n-are, dar nu mai are rost

Sensul versurilor

Piesa exprimă regretul și dezamăgirea după o relație toxică. Naratorul își face ultimele confesiuni, recunoaște greșelile și exprimă durerea provocată de minciuni și certuri.

Lasă un comentariu