Universul meu este ocupat de ea,
Strălucește mai puternic decât orice stea.
Dacă n-ar mai zâmbi, lumea s-ar întuneca,
Pentru zâmbetul ei, aș da și viața mea.
Aș vrea să pot să dau timpu-n-apoi, să pot visa,
Să te văd cum dormi cu tricoul meu, iubirea mea.
Dar realizez că ești o stea, de vise mă dezleg,
Când încep să-mi revin, văd că nu am unde să merg.
Loc mai bun decât sufletul tău am căutat,
Dar fără rezultat, mă simt dezorientat.
Am făcut multe greșeli, poate le voi repeta,
Dar e prea târziu, am în piept privirea ta.
Te port în gândul meu ca pe un lucru sfânt,
Dar tu ești o stea, apari doar din când în când.
Mi-e greu dimineața să privesc singur spre soare,
Într-o cascadă de lumină ești cea mai strălucitoare.
O privesc cum strălucește-n fiecare seară,
E mai prețioasă ca un diamant, toți vor s-o vadă.
Dar ea se uită doar la mine, zâmbind strălucește,
Eu încerc să o privesc, dar mă orbește.
Dansez cu frumusețea ei în fiecare seară,
Îmi spune că mă iubește a nu știu câta oară.
Eu zâmbesc, o privesc și o strâng în brațe,
E răspunsul cu cea mai mare sinceritate.
Adorm noaptea, scumpo, doar ca să te pot visa,
În visul meu ești lângă mine, ești doar a mea.
Aș dormi o viață-ntreagă doar să te visez,
Nu sunt pe film, cu strălucirea ta mă droghez.
Cu ochii ei frumoși, înălțători ca un ocean,
Cu privirea caldă dezgheață Caledonian.
Nu cred c-aș iubi pe-altcineva-n afară de ea,
Nu știu ce m-aș face dacă noaptea ar dispărea.
Razele strălucirii momentelor vieții
Ne fac să părem în fața ei niște copii,
Speriați, pierduți, pe moment ne luminează calea,
Se întoarce cu privirea, unește oceanul cu marea.
Viața mea s-a schimbat de când ai apărut,
M-ai făcut să te iubesc de la primul sărut.
Furtuna din sufletul meu s-a transformat în soare,
Mulțumesc pentru o iubire care nu moare.
O privesc cum strălucește-n fiecare seară,
E mai prețioasă ca un diamant, toți vor s-o vadă.
Dar ea se uită doar la mine, zâmbind strălucește,
Eu încerc să o privesc, dar mă orbește.
Dansez cu frumusețea ei în fiecare seară,
Îmi spune că mă iubește a nu știu câta oară.
Eu zâmbesc, o privesc și o strâng în brațe,
E răspunsul cu cea mai mare sinceritate.
Știi, această stea de care tot vorbesc,
Pe care atât de mult o admir și o iubesc,
E o fată specială și e o stea doar pentru mine,
Fiecare are steaua lui, dar nu ca mine.
Fiecare dintre voi poate fi o stea,
Fiecare având specială strălucirea sa.
Nu e important nici cum arăți, de unde ești,
Important e-năuntrul tău să strălucești.
Și-atunci ce e așa special? veți întreba,
Dacă fiecare dintre noi poate fi o stea?
E un nonsens, dacă doar pentru tine strălucești,
Dacă nu ai luceafărul pe care să-l iubești!
Ciudat, îi simți absența, pare aberant,
Tu știi că ești o stea, el doar un aspirant.
S-a terminat când el coboară din decor,
Dintre pahar și suflet nu știi care-i mai gol.
O privesc cum strălucește-n fiecare seară,
E mai prețioasă ca un diamant, toți vor s-o vadă.
Dar ea se uită doar la mine, zâmbind strălucește,
Eu încerc să o privesc, dar mă orbește.
Dansez cu frumusețea ei în fiecare seară,
Îmi spune că mă iubește a nu știu câta oară.
Eu zâmbesc, o privesc și o strâng în brațe,
E răspunsul cu cea mai mare sinceritate.
www.youtube.com/DJKapaeTrial
Sensul versurilor
Piesa exprimă o admirație profundă și o iubire intensă față de o persoană comparată cu o stea. Naratorul descrie impactul pozitiv pe care această persoană îl are asupra vieții sale, transformând întunericul în lumină și aducând bucurie și sens.