Tu româncă, eu armân.
Părinții mei nu vor o româncă-n casa lor.
Ne iubim de atâția ani
Dar ai noștri sunt dușmani
Se uită urât la tine
Arde inimioara-n mine.
Vreau să ne facem un rost
Vreau părinții să-ți cunosc
Te ferești de dragoste
Parcă aș fi o pacoste.
Tu româncă, eu armân
Neînsurat am să rămân
Căci părinții mei nu vor
O româncă-n casa lor.
Ce-au părinții tăi cu mine
Că noi ne iubim, știi bine
Că noi vrem să facem nunta
Dar ai tăi nu vor s-audă.
Am vorbit cu mama ta
Vreau să te iau de mireasă
Nu vreau neamuri să se certe
Vreau româncă să-mi accepte.
De-ai vorbit cu ai tăi și vor
O româncă-n neamul lor
Hai să facem nunta aleasă
Și să fiu a ta mireasă.
Tu româncă, eu armân
Lângă tine am să rămân.
Că părinții tăi m-au vrut
Nunta mare ne-au făcut.
Sensul versurilor
Piesa descrie o poveste de dragoste între un armân și o româncă, confruntându-se cu opoziția familiilor din cauza diferențelor etnice. În final, dragostea învinge, iar familiile acceptă relația, culminând cu o nuntă mare.