A fost odată ca-n povești, o iubire de vis,
Un băiat și-o fată fără niciun compromis.
Credeau că iubirea lor va dura o veșnicie,
Totuși, din păcate, nu a fost să fie.
Iubirea lor ardea ca focul prins în paie,
Spuneau că nimeni nu poate să îi îndoaie (niciodată).
Iubirea lor ardea ca lemnele pe foc,
Și-au dat inima la schimb, dar n-au avut noroc.
Reciproc se iubeau și își jurau fidelitate,
Dar habar n-aveau cât cântărește crucea-n spate.
Reciproc își jurau că ei vor trece peste toate,
Și că nici moartea, nici timpul nu îi va desparte.
Dar vezi tu, uneori, iubirea devine ciudată,
Când gelozia apare pătrunde ca o săgeată.
Ea încă îl așteaptă și cu inima scrum,
El și-a văzut de drum, sărută altă fată acum.
Și a trecut o vreme, băiatul s-a atașat,
De acea fată frumoasă, ce urmă un scop defapt.
El i-a jurat iubire, dar ea l-a trădat,
Fiindcă avea suflet bun dar nu era bogat.
Atunci băiatul a regretat și cu inima scrum,
Și-a adus aminte tot ce a pierdut pe drum.
O inimă curată, necondiționată,
Își face curaj și-o sună, știind că îl așteaptă.
Dar nu mai e ce a fost, că fata răspunde plângând,
Nu vreau să sufăr din nou, să te port zi de zi în gând.
Nu mai vreau să fiu tristă, azi nu mai e ce-a fost,
N-ai știut să mă prețuiești, uite cât ești de prost.
Închide telefonul și își aduce aminte,
De toate promisiunile, de atâtea jurăminte.
Ce înseamnă iubirea, ce înseamnă să o trăiești,
Un te iubesc spus de 10 ori nu-nseamnă că iubești!
Sensul versurilor
Piesa descrie o poveste de dragoste idealizată care se destramă din cauza geloziei și a trădării. Băiatul regretă pierderea unei iubiri sincere după ce este trădat de o altă fată, dar este prea târziu pentru a repara greșelile trecutului.