Rareori avem o ceartă
Rareori avem o ceartă
Rareori avem o ceartă.
Îmi e dor
De zilele în care ne jucam împreună pe covor
Îmi e dor
Să mă culc cu tine-n gând, știind că mi-ai zis un somn ușor.
De ce ai plecat
De ce ai plecat
Singură tu m-ai lăsat
Ești supărat pe noi.
Îmi e dor
De zilele în care ne jucam împreună pe covor
Îmi e dor
Să mă culc cu tine-n gând, știind că mi-ai zis un somn ușor.
Îmi e dor
De zilele în care ne jucam împreună pe covor
Îmi e dor
Să mă culc cu tine-n gând, știind că mi-ai zis un somn ușor.
Dragoste, Doamne, ce sentiment ciudat
Credeam că sunt high, stai, probabil am confundat
Sunt dependent, prezența ta m-a obsedat
Instinctul mi-e străin, mă las de inimă ghidat.
Eu sunt deșertul
Eu, înecat în zăpadă
Reflectoarele pe noi și, totuși, nimeni să ne vadă.
Nu e nimeni să ne vadă
Nu e nimeni să ne creadă
Ce e între noi e artă.
Totuși nimeni să ne vadă
Și nu glumesc când spun că rareori avem vreo ceartă.
Rareori avem o ceartă.
Îmi e dor
De zilele în care ne jucam împreună pe covor
Îmi e dor
Să mă culc cu tine-n gând, știind că mi-ai zis un somn ușor.
Îmi e dor
De zilele în care ne jucam împreună pe covor
Îmi e dor
Să mă culc cu tine-n gând, știind că mi-ai zis un somn ușor.
Rareori avem o ceartă
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund față de o relație trecută, amintindu-și de momentele fericite și inocente. Vorbește despre confuzie și dependență emoțională, dar și despre sentimentul de pierdere și singurătate după despărțire.