Refren: Am în casă un tablou,
Și în el e chipul tău,
Câteodată aș vrea să-l sparg,
Dar în el am ce-i mai drag! (bis)
Vorbe spuse cu atâta ușurință,
Care încă dor tare că le-ai spus cu rea voință,
Îmi amintesc cum în genunchi te rugam nu pleca,
Iar tu stăteai în fața mea și nu-ți păsa de suferința mea!!!
Nu pot să te scot din gândurile mele..
De ce după atâta timp faci parte din ele?
M-am obișnuit cu tine atâția ani de zile,
Și după atâta rău ce l-ai făcut mi-e dor de tine!!!
Refren: Am în casă un tablou,
Și în el e chipul tău,
Câteodată aș vrea să-l sparg,
Dar în el am ce-i mai drag!!! (bis)
MI-E DOR DE TINE!!!!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul intens și regretul față de o persoană pierdută, amintindu-și de momentele frumoase, dar și de suferința cauzată. Tabloul devine un simbol al acestei ambivalențe, reprezentând atât dragostea, cât și durerea.