Ca un viciu
Să-ți fiu
Zi de zi
E plin de artificii
La mine-n suflet acum
Și nu văd să le consum
Fără dubii
Ai și tu defecte
În felul tău
Dar n-ai cum să-mi faci rău
Ar fi mult prea ușor.
Ca-ntr-un dans
Mă iei și mă învârți când îți vine ție
Într-un suspans
Mă lași să mă faci să vin eu la tine.
Nu văd să mă potolesc
De fel
Ai tu așa un fel
Stângaci, n-aș vrea altfel
Niciun dubiu, niciun dubiu.
Mă privești
Pe ascuns
Într-una
Nu văd niciun sens
Poți să mă întrebi direct
N-o să-mi pară suspect
Nicio grijă
Să-ți dau
mâna mea
S-o plimbi discret
Prin mulțimi adânci
De oameni reci și muți.
Ca-ntr-un dans
Mă iei și mă învârți când îți vine ție
Într-un suspans
Mă lași să mă faci să vin eu la tine.
Nu văd să mă potolesc
De fel
Ai tu așa un fel
Stângaci, n-aș vrea altfel
Niciun dubiu, niciun dubiu.
Închide-mi ochii
Urmează-mi pașii
Pierde-te-n mine de parcă nu ar fi alții
Umple-mi privirea
Să mă pierd cu firea
Să nu mai fim în același pas cu lumea.
Nu văd să mă potolesc
De fel
Ai tu așa un fel
Stângaci, n-aș vrea altfel
Niciun dubiu, niciun dubiu
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație incertă, dar plină de atracție. Protagonistul este conștient de imperfecțiunile celuilalt, dar se lasă purtat de emoție și de senzația de a fi atras într-un dans al incertitudinii.
