Îngerii îngheață când totul e ceață și fum
Stau pe întuneric, visez la lumini de Crăciun
Îngerii plâng când mă văd cum m-am rătăcit
Cum am uitat să iubim dintr-o dată, dar cum?
Refren:
Hei, fulg, zboară înapoi către cer!
E întuneric și ger
Hei, fulg, doar o secundă de-ai sta
Te-ar topi palma mea.
Fulgule, nu te grăbi să te așezi peste drum
Stai sus în ceruri, adună-mi sclipiri în Ajun
Fulgul e obrazul, mi-e cald și din ochi
Îmi alunecă lacrima, șterg iar cu mâneca
Vin tot mai multe, nu mai am de unde să adun.
Refren x 4
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de singurătate și nostalgie, comparând starea interioară cu un fulg pierdut în întuneric. Naratorul tânjește după lumină și căldură, amintindu-și de momentele pierdute și căutând o cale de întoarcere.