Cine m-a făcut om mare?!
Ne grăbim să ajungem „oameni mari”… Nu știm ce prostie facem! 🙂
Aș vrea să-mi dai ce nu mai am
Aș vrea să-mi dai un topogan
Aș vrea să-mi cânți în miez de noapte, să-mi prinzi părul într-o parte
Citește-mi iar dintr-o carte.
Aș vrea plimbare c-un tramvai
Aș vrea caise dacă ai
Aș vrea zăpadă de 3 metri, cazemată kilometri
Aș vrea puțină mentă în ceai.
Cine m-a făcut om mare
Nu m-a întrebat ce mi se pare,
Ce mi se pare că-i nedrept, ce mi se pare că-i corect
Cine m-a făcut defect?.
Cine m-a făcut om mare
Nu m-a întrebat ce mi se pare,
Ce mi se pare că-i corect, ce mi se pare că-i nedrept
Cine m-a făcut defect?.
Ai dă-te jos acum din nuc
Te-așteaptă o treabă de făcut
Și multe-altele ce-or sta, o-r sta acum în grija ta
Te-așteaptă grijile bla bla..
Și mi-ar plăcea să fim mamoși
Mi-e tare dor, mi-e dor frumos
Să-mi încălzești supa ta, mamă
Să mă alinți și să-mi dau seama că au trecut anii ca flama.
Cine m-a făcut om mare?!
Nu m-a întrebat ce mi se pare,
Ce mi se pare că-i nedrept, ce mi se pare că-i corect
Cine m-a făcut defect?.
Cine m-a făcut om mare!?
Nu m-a întrebat ce mi se pare,
Ce mi se pare că-i corect, ce mi se pare că-i nedrept
Cine m-a făcut defect?
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul de copilărie și regretul transformării în adult. Naratorul își amintește cu nostalgie de momentele simple și de siguranța oferită de figura maternă, întrebându-se dacă maturizarea a fost o alegere corectă.