În lumina stelelor, orbita sufletului tău,
Se scaldă-n apa florilor, în dulce apa florilor,
În dulce apa florilor, în dulce apa florilor..
În pustiul fără margini pășește-ncet sufletul meu,
Pe cărarea înserării, acolo cred că sunt și eu..
Acolo cred că sunt și eu,
Acolo cred că sunt și eu..
În lumina stelelor.. (4x).
Stelele se schimbă-n scrum,
Frica mă-nvelește-n fum,
Blestemat pornesc iarăși la drum.
Prin pădurile pustii
Trec plângând pentru-a găsi
Dragostea ce-n suflet m-a trădat.
Am iubit cu foc aprins, ai plecat și m-ai mințit,
Cu ploi fierbinți mereu tu mi l-ai stins.
Sufletul eu l-am pierdut, cu amăgiri tu m-ai hrănit,
Cu vorbe dulci mereu m-ai amăgit..
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dezamăgirea provocate de o iubire pierdută. Naratorul se simte trădat și rătăcit, căutând dragostea pierdută în mijlocul suferinței.