I. Măi neicuță din Tismana
De un an îmi tot ții seama
Toată seara-mi sprijini poarta
Dimineața pleci la alta.
Ref:
Așa-i dragostea pe lume
Și cu vorbe și cu glume
Noi doi acum învățăm
Dragostea să o purtăm
Ăuu și iară uu
Ăuu și iară uu
Uuu, uuu
Nu vreau neică cum vrei tu.
II. Neicuță frumos gorjean
Frumos dar cam hoțoman
Știu eu că nu te lipsești
De mândruța din Bălești
Ref.
III. Neica inima-mi topește
Că se poartă schilărește
Cu găitane pe rever
Moare mândra după el
Așa-i dragostea pe lume
Și cu vorbe și cu glume
Noi doi acum învățăm
Dragostea să o purtăm
Ăuu și iară uu
Ăuu și iară uu
Uuu, uuu
Nu vreau neică cum vrei tu
Ăuu și iară uu
Ăuu și iară uu
Uuu, uuu
Nu vreau neică cum vrei tu
Sensul versurilor
Cântecul descrie o relație amoroasă neserioasă, unde un bărbat curtează o fată, dar o și înșală. Fata își exprimă dezacordul față de acest comportament, respingând ideea unei astfel de relații.