Foaie verde matostat,
Am fost ieri la mine-n sat
Să văd părinții ce fac,
Și-o ieșit măicuța-n prag
Lacrimând de dor și drag.
– Bine-ai venit, draga mamii!
Oare nu vezi cum trec anii?
Ai spus c-ai să-mi faci pe plac
Și-ai să vii aici în sat
Să faci casă cu cerdac.
– Maică, măiculița mea,
Așa mi-o fost soarta mea,
Așa mi-o fost dat anume
Să umblu numai prin lume,
Dar oriunde oi umbla
Gândul mi-i tot la mata.
Și-uite c-am venit în sat
De casă m-am apucat
Și-am gătit de ridicat
Mândră casă și fântână
Cu pridvor și apă bună,
Cine a trece vreodată
Pe la noi pe lângă poartă
Și a vrea să se oprească
Setea să și-o potolească.
Refren:
Greu îi dorul de părinți
Că nu poți nicicând să-l uiți.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul de părinți și satul natal. Persoana se întoarce acasă și construiește o casă, împlinind o promisiune făcută mamei sale. Refrenul subliniază faptul că dorul de părinți este permanent și imposibil de uitat.