Ședeau pe-o cracă 2 ciori,
Și 48 de cuci,
Și aruncau la trecători
În cap, cu găinaț și muci.
Iar 20 de vaci surori,
Stăteau alături pe trotuar,
Și aruncau în trecători
Cu bulgări mici de bălegar.
Iar 3 cămile criminale,
Te așteaptă după cotitură,
Să te acopere cu bale
Scuipate violent pe gură.
Și-n fine, 2 iepuroaice,
Pitindu-se pe după case,
Aruncă după trecătoare
Cu bălegi calde și zemoase.
La Primăria din Pădure,
Un grup de vulpi și de bursuci,
Sunt ocupați mai mult să fure
Și mai puțin să spele muci!
Încearcă toți să se ferească
Plecandu-și capul permanent
Ca nu cumva să-i nimerească
Scârbavnicul bombardament.
Iar câte unul dă să cadă,
Rostogolindu-se pe jos,
Căci de mizerie pe stradă
Asfaltu-i tot mai lunecos.
În acest timp pe stradă,
5 bivoli negri și cornuți,
Se-opreau, spectacolul să-l vadă
Aplaudând satisfăcuți.
Doar 2 oi behăitoare,
Ținându-se să nu vomite
De-atâția muci și de duhoare,
Se întrebau nedumerite:.
-Cum oare asta se permite,
Atât la cuci cât și la ciori,
Cât și tâmpițelor de vite,
Să murdărească trecători?.
Ședeau pe-o cracă 2 ciori,
Și 48 de cuci,
Și aruncau la trecători
În cap, cu găinaț și muci.
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume grotescă și absurdă, unde animalele aruncă cu excremente în trecători, iar autoritățile sunt corupte și nepăsătoare. Este o satiră la adresa societății și a administrației publice.