Vând nopți că tot le pierd ca zile
– Mai fac un ban, ca să câștig din viață –
Și vând femei adulte pe copile;
Doar ele cu experiența vă răsfață.
Vând suflet de valoare contra cost
– C-astăzi nu mai servește la nimic –
Mă vând deștept pe cel ce-i cel mai prost
Și-mi rămân bani să mă destind un pic.
Vând din cinstit ‘n amestec cu onoare
– În întregime sau doar parțial –
Fără pretenții… pentru oricare
Și dau factură sau pe ilegal.
Vând totul, chiar și ce nu am
– Căci ține, este-obișnuință –
Pot vinde și copii sau chiar organ;
Nu de la morți, direct, direct din ființă.
Vă vând poliță vieții după moarte
– Oricum nu vă servește la nimic –
Vă vând și diplome fără să faceți carte;
Semnați doar la primire și cu banu-n plic.
Vă vând averi, ce n-ați putea avea
– E prin notar, legist, judecător –
Nu-i important să fii tu al cuiva
Costă un pic dar ești… moștenitor!.
E țara unde totu-i de vânzare
– Și nu doar bunuri, tot ce nu gândești –
Cu ban. Nu-i adevăr, banditu-are crezare;
Dintr-un țigan… ai vițe-mpărătești!!!
Sensul versurilor
Piesa descrie o societate coruptă și dezumanizată, unde totul este de vânzare, inclusiv valori morale și demnitate umană. Versurile exprimă un cinism profund față de realitățile sociale și politice, sugerând că banii pot cumpăra orice, inclusiv statut și putere.