Ah, câte remușcări mai am;
Nereușite provocate,
Sărăcindu-mi posteritate..
Deși cum să evit știam.
Am învățat cu consecvență,
M-am dăruit cu tot ce-aveam..
Și dragoste și competență
Eram, o flacără trăiam.
Dar tot așa, m-am dezmințit;
Mi-am lăsat locul, meserie,
Copiii mi i-am părăsit..
Mi-am lăsat case pe-o chirie.
Rămân un neînțeles actor,
Exemplu de risipitor;
Tot ce-am avut e-acum decor,
Din care ies, prost regizor.
Merit ce sunt, mi-am făcut soartă
Și-o rog acuma să se schimbe,
Rătăcitor din poartă-n poartă..
Balanța, încă o să mă plimbe!
N-ascultam nimeni și nicicând;
M-am crezut veșnic înțelept
Și-acum din fizic sunt un gând..
Și din deștept sunt un inept!..
23. 04. 2011
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al unui om care și-a risipit viața și acum se confruntă cu consecințele faptelor sale. El recunoaște că a făcut alegeri greșite și își asumă responsabilitatea pentru soarta sa, implorând o schimbare.