Mândro, dacă te iubesc, nu fi așa hoață,
Nu mă fă să-mi pară rău că te-am luat de soață.
De când eu m-am însurat, aduc bani cu sacul
Și-ncă mai sunt dator, cred că la tot satul.
Tu-mi ceri să-ți fac mâncare, măi, bărbate dragă,
Și să-ți calc câte-o cămașă, măcar câteodată,
Dar telenovelele mă țin ocupată
Și nu-mi dau răgaz deloc, nici măcar o dată.
Refren: Au ce viață am că m-am însurat,
Dar nici eu n-o duc mai bine că m-am măritat.
Au ce viață am că m-am însurat,
Dar nici eu n-o duc mai bine că m-am măritat.
Toată leafa de pe-o lună o topești, măi, fată,
Doar pe farduri și pe haine-o risipești într-o dată
Și când vin facturile mă ia cu frisoane,
Iar muncesc peste program să fac milioane.
Mi-ai promis că-ai să mă ții ca pe o regină
Și cadou de ziua mea îmi iei o mașină.
Tu mașină mi-ai luat, însă de spălat
Și-n plus de Moș Crăciun… un fier de călcat.
Refren…
Am crezut că-mi iau nevastă la rău și la bine,
Să-mi fie mereu aproape pentru-o veșnicie.
N-am crezut că-mi iau belea… vai de capul meu,
Sugativă-n portofel, m-o bătut Dumnezeu.
O zis mama către mine: – Vezi că nu faci bine!
Cu el nu te mărita, nu e pentru tine!
Are doar trei magazine și-un restaurant,
Dar la câte vrei tu, fato, ia-l pe Țiriac.
Refren..
Sensul versurilor
Piesa descrie, într-un mod umoristic, neînțelegerile dintr-o căsnicie, unde ambii parteneri se plâng de rolurile și așteptările nerealiste. Ea cheltuie banii pe lucruri frivole, iar el muncește din greu să acopere cheltuielile, ambii simțindu-se dezamăgiți de realitatea căsniciei.