Semne, semne și blesteme
Nu pot scăpa de ele
Stau singură aici
Semne, ce poate să însemne?
Când faci atâtea scene.
De ce te mai complici.
Mă lupt, mă prinzi, mă stingi
Ne certăm, mă contrazici
Na tu, ba eu, nu-i nevoie să ridici
Tonul mereu, aș vrea să pot dormi și eu.
Îmi pare rău
Tu ești monstrul de sub patul meu
Ești vinovat că mă transformi mereu
Adorm din ce în ce mai greu.
Îmi pare rău
Tu ești frica sufletului meu
Ești vinovat că mă transformi mereu
Ești monstrul de sub patul meu.
Trece, timpul nu mai trece.
Și mi-e atât de rece.
De când nu ești aici.
Semne, semne și blesteme
Nu pot scăpa de ele
Stau singură aici.
Mă lupt, mă prinzi, mă stingi
Ne certăm, mă contrazici
Na tu, ba eu, nu-i nevoie să ridici
Tonul mereu, aș vrea să pot dormi și eu.
Îmi pare rău
Tu ești monstrul de sub patul meu
Ești vinovat că mă transformi mereu
Adorm din ce în ce mai greu.
Îmi pare rău
Tu ești frica sufletului meu
Ești vinovat că mă transformi mereu
Ești monstrul de sub patul meu.
Tremur cu tremur tremur cutremur x4
Mă sperie.
Îmi pare rău
Tu ești monstrul de sub patul meu
Ești vinovat că mă transformi mereu
Adorm din ce în ce mai greu.
Ești monstrul de sub patul meu
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație toxică în care o persoană se simte terorizată și transformată negativ de partenerul său. Acesta este perceput ca un "monstru" care provoacă frică și insomnie, afectând profund starea emoțională a protagonistului.
