Poate mi-a fost scris să scriu, sau poate nu
Oricum ar fi sunt împlinit că nu mi-ai dat nimic tu
Știu că timpu, cică șterge orice rană
Și nu, nu sunt fotbalist, dar mă pricep s-o dau în bară
Și n-am învățat la școală, câte m-a învățat timpu
Dacă norocul chiar există, nu-l am io, e foarte simplu
Am crescut modest, și mă mândresc cu asta
Dacă n-ar fi fost așa, aș fi privit altfel viața
Și știu că dragostea, cică vine și trece
Dar la mine nu se pune, la mine e boală veche
Am clipe de slăbiciune, știu că nimeni nu-i de piatră
În versuri arăt ce sunt, nu multă lume o arată
N-am bani de mașini, b*****, și nici nu vreau să mă simți
Tu mare repar de cartier, cu bani de la părinți
Aparențele înșeală, sunt exact ca femeia
De-aia eu nu pun preț pe aspect, ce-ascunzi după masca aceea?.
(2x) Am crezut că pot să mă schimb
Am lăsat să treacă timp
Dar pe cine vreau să mint,
Când pretind că nu simt nimic.
Și nu o să ajungi nicăieri, îmi vorbeau pe strase
Așa-mi ziceau mai demult, acum îmi spun vorbe frumoase
Că n-am șanse, știu, de-aia mi le-am făcut io
Și nu mi-ai dat tu nici o flegmă, de-am ajuns să-mi fac studio
Și-am ajutat cum am putut, pe cine am crezut că merita
Io n-am primit nimic, mie mi-au pus doar piedica
Și nu țin vreo predică nimănui fiindcă
Involuntar, poate cândva voi sta și eu cu mâna întinsă
Și știu că n-am rămas dator nici cu un leu nimănui
Și fiecare-i pentru el, fiecare pe carca lui
Și dacă aș fi spus cuiva pe-atunci ce vise aveam
Eram luat în râs normal, că nici eu nu mă credeam
În stare, ca-ntr-o zi să fiu ce doar visam
Și să ajung să cunosc oameni pe care îi ascultam
Și n-am uitat niciodată, cine-am fost și cine sunt
Și cine mă cunoaște știe că nu-mi calc pe cuvânt. PUNCT!.
(4x) Am crezut că pot să mă schimb
Am lăsat să treacă timp
Dar pe cine vreau să mint,
Când pretind că nu simt nimic
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre depășirea obstacolelor și rămânerea fidelă cu sine, în ciuda dificultăților și a lipsei de sprijin. Artistul reflectă asupra evoluției sale și a importanței autenticității.