Cumicu – Omule

Refren.
Hei, omule,
Viața ta s-a schimbat.
Parara, arara.
Hei, omule,
Jocul ăsta nu-i un joc,
Oricât am vrea să fim noi la un loc.
Ce-i aici va rămâne pentru totdeauna,
Nu poți înlocui iubirea decât cu ură.
Înjură, fă-mă să mă simt de umplutură,
Am să te iert pentru ce-ai zis (futu-te-n gură).
Ăștia vorbesc de mine ca și cum am supt aceeași țâță,
Te ard și pe tine și pe mâță.
Au trecut anii ca… banii, da,
Acum a dispărut și panica.
Ne-am obișnuit așa, în jocurile minții,
Nu mai suntem copii, suntem părinții.
Când cash-ul se termină și tu ești prea departe,
Femeia-n altă parte, zi-mi atunci că n-am dreptate.
Am trecut peste frig și ger, nori grei în cer,
Nu mai poți să-mi zici că nu încerc.
Zici că duci dorul, dar alții duc lipsuri,
Și lipsa, fixuri, în stomac, în eclipsă.
Ni s-a spus de la-nceputuri ce urmează,
Dar unii-s neinteresați, iar alții nu-s pe fază.
De parcă tot ce mă-nconjoară uneori doar contre.
Nu-nțelegi ce zic, omule?
Refren.
Hei, omule,
Viața ta s-a schimbat.
Parara, arara.
Hei, omule,
Jocul ăsta nu-i un joc,
Oricât am vrea să fim noi toți la un loc.
Îmi amintesc cum am crescut în bloc, pe aleea Peana,
Cu Dani, unchiul meu, și cu bunica mea, Ileana.
Apoi totul s-a schimbat într-o joi,
Când Ioan n-a mai fost printre noi.
Atunci am înțeles mai multe decât credeți voi acuma,
Aveam 4 ani atuncea… 26 acuma.
Nu mai râde ca un bou când vezi că alții suferă,
Cresc încruntati, te sperii de ce nu te suferă.
Om bun sau om rău, nu mă bag în ce e-al tău,
Dar nu-ncerca să-ntinzi coarda ca Sabău.
Vreau să urc în Focus cu Vio,
Lotus și zi-o,
Destinația să fie Carnavalul de la Rio.
Vad moartea alb-negru și viața în culori,
Vad dragostea la fel ca frica, îți dă fiori.
Întotdeauna-i Soare, dar tu nu-l vezi de nori,
Uneori trăiești cu falsa impresie că mori.
Refren.
Hei, omule,
Viața ta s-a schimbat.
Parara, arara.
Hei, omule,
Jocul ăsta nu-i un joc,
Oricât am vrea să fim noi la un loc.
Special la fel ca Luca.