De-abia după ce faci tot ce-ți propuneai
Realizezi de fapt ce-n acest timp voiai
Nu poți vedea cerul dacă ții capul în pământ
Îndopat cu informații ce te-au scurs de discernământ
Strângi bani doar că toți știu codul seifului
Te crezi în vârf dar ești la poalele muntelui
Degeaba, ca mașinile electrice
Ceva tot trebuiau să fabrice, să se consume
Zero emisii din partea omului de rând
Zboruri private zilnice pentru ecologistul din vârf
Planuri mari, corupție din partea altora și tot repetai
Fără penali, mințeai în tot ce făceai, discriminai
Descriai ce va urma în campania ta
Masca falsității, sursa tumorii ce ne cuprindea
Memoria noastră scurtă vă ține în funcții
Ciclu infinit repetat odată la fiecare generație
O nouă pagină reambalată de imitație
Nimeni nu te întreabă când ajungi acasă târziu sau devreme
Lasă-ți ideile în coșul de la mega, e mai simplu fără ele
Ignori cum trec zilele, cât ei acoperă urmele
O mână de muți cu idei țipă la o mare de surzi
Ți-ai tăiat cablul și te faci că nu-i auzi
Paturi fără oameni și oameni fără paturi
Straturi peste straturi și totuși se caută substraturi
Mă satur și admir evoluția prin capitalism
Cu ocazia de a mă uita după lucruri pe care nu mi le permit
Acum pot muri de foame într-o capitală europeană
Dreptul la protest e doar o glumă proastă
Ia niște democrație în plasă să duci și acasă
Când nu ne mint alții, o facem singuri din obișnuință
Față de ei pe tine chiar te așteaptă o sentință
E dreptul tău să spui ce crezi și al meu să nu-mi pese
Ai grijă ce spui și ce mănânci între mese
Vrei să faci așa multe încât nu mai faci nimic
Te consolezi cu faptul că erau stelele așezate prost cosmic
Ai pretenții mari dar ești atât de mic
În universul ăsta nu reprezinți nici măcar un pic
Credeai că oferi multe când nu ofereai nimic la schimb
Cum ai acces la net și totuși nu scrii corect
Indignat după ce ești corectat direct
Nu știi nimic când ai impresia că le știi pe toate
Nu cunoști nici întrebările în totalitate
Atâtea variabile, procente nefavorabile
Visul american orbește bombele ce cad pe Vietnam
Alte victime colaterale distruse în scop umanitar
Binele comun ascuns după zidul intereselor proprii
Că totuși am rămas datori pădurii și apelor
Așa-s toate, printre fapte, nedreptate și ființe terminate
Adormim seara uitând de toate înveliți în nepăsare
Nu vezi mesajul nici dacă ți-l scriu pe pleoape
Cauză – efect, o buclă repetitivă în manifestarea realității
E doar firea umanității, păstrarea unității
Ciclu infinit bine definit în absolut minut cu minut
Ciclu infinit, e doar un ciclu infinit
Ciclu infinit, e doar un ciclu infinit
Sensul versurilor
Piesa critică starea actuală a societății, evidențiind corupția, indiferența și manipularea. Arată cum oamenii sunt prinși într-un ciclu repetitiv de greșeli și nepăsare, ignorând problemele reale și fiind preocupați de lucruri superficiale.