Patru care și-o căruță,
Merg la dersca la neicuță
Carele-s cu gospodari, căruța-i cu lăutari mai
Iară Gheorghe batincuța, să petrecem olecuța, șairara.
Și cu cep la poloboc, ca s-avem curaj la joc, șairara.
Mai neicuță om bănoș, tu ne dai vinul gustos mai
Ne dai vin de-acela bun, ca să mergem drepți pe drum, mai
Ne dai vin paharul plin, să bem să ne veselim, șarara.
Să gustăm și din bucate, să-ți urăm de sănătate, șairara.
Mai neicuță om voinic, ia doba și bate-un pic mai
Ai grijă n-o prăpădi și pe jos n-o colbăi, mai
Bate bine, ține-i hangul și numai-ți uita năravul, șairara.
Băietandru când ai fost, băteai doba-n zi de post, șairara.
Mai neicuță om cu bani, nu-ți mai tocmi lăutari, mai
Că suntem noi din trei sate și ți-om cânta cu dreptate
Nu-i nevoie să plătești, decât să te veselești, șairara.
Trei butoaie poloboace, de le-om bea trei zile-om face, șairara.
Nu-i nevoie să plătești, decât să te veselești, șairara.
Trei butoaie poloboace, de le-om bea trei zile-om face, șairara.
Sensul versurilor
Piesa descrie o petrecere tradițională la casa unui om bogat, unde lăutarii cântă și oamenii se bucură de vin și bucate. Este un cântec despre veselie, camaraderie și tradițiile rurale românești.